Deși trăim într-o perioadă în care tehnologia evoluează exponențial, omenirea a ajuns să se confrunte cu o serie de probleme de ale căror rezolvare depinde însăși salvarea sa. Despre impactul oamenilor asupra climei, florei și faunei nu are sens să discutăm, altfel bănuiesc că nu ați fi aici citind aceste rânduri. Oricât s-ar încerca transformarea acestui adevăr în haox și fake news, efectele încălzirii globale nu mai pot fi ignorate, iar majoritatea oamenilor conștientizează gravitatea problemei. Un lucru însă mai puțin cunoscut și mediatizat este impactul pe care îl avem asupra sănătății copiilor noștri.

Conform celui mai recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății, în fiecare zi aproximativ 93% din copiii cu vârsta sub cincisprezece ani (adică 1,8 miliarde copii!) respiră un aer atât de poluat încât le este pusă în pericol însăși sănătatea și dezvoltarea fizică. Dintre aceștia, peste 600.000 de copii au murit în 2016 din cauza infecțiilor la nivelul tractului respirator inferior cauzate de poluarea din aer. Dacă luăm în calcul și faptul că Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale ale Europei, concluzia devine și mai sumbră.

Acest nou studiu al Organizației Mondiale a Sănătății arată că femeile însărcinate care respiră aer poluat sunt predispuse să nască prematur. De asemeni poluarea din aer afectează dezvoltarea neuronală și abilitățile cognitive ale nou-născuților, poate declanșa astmul, iar în cazuri extreme poate duce la apariția cancerului. Copiii crescuți într-un mediu în care poluarea din aer este la un nivel ridicat, riscă să dezvolte mai târziu în viață boli cronice și afecțiuni ale sistemului cardiovascular.

“Aerul poluat otrăvește și distruge viețile a milioane de copii. Acest lucru este de neiertat. Fiecare copil ar trebui să poată respira un aer curat, șă crească și să își atingă potențialul maxim.” – Dr Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul General al Organizației Mondiale a Sănătății.

Unul din motivele pentru care copiii sunt mai vulnerabili la poluarea din aer decât adulții este datorat faptului că ei respiră mai repede absorbând astfel o cantitate mai mare de substanțe nocive din aer. De asemeni copiii trăiesc mai aproape de nivelul solului (acolo unde anumiți poluanți ating cote maxime) într-o perioadă a vieții în care creierul și corpul lor se află încă în dezvoltare. Nou-născuții sunt mai susceptibili ca adulții și la poluarea aerului de interior din gospodăriile care folosesc în mod regulat pentru încălzire, gătit și iluminare carburanți și tehnologii poluante. Aerul de interior contaminat (plita pe gaz, centrala termică) împreună cu poluarea aerului de exterior reprezintă peste 50% din motivele cauzatoare de infecții acute ale tractului respirator inferior la copiii sub 5 ani din țările în curs de dezvoltare.

 

Organizația Mondială a Sănătății vine însă și cu soluții și susține implementarea măsurilor precum accelerarea tranziției către carburanți și tehnologii ecologice, promovarea transportului electric, caselor eficiente energetic și planificarea urbană. Pentru a îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții copiilor noștri, recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este ca toate țările să se conformeze noilor guideline-uri privind calitatea aerului și să implementeze fără tăgadă următorul set de acțiuni:

  • reducecerea dependenței de carburanți fosili
  • investiții în îmbunătățirea eficienței energetice
  • facilitarea adoptării surselor de energie regenerabilă
  • o mai bună gestionare a deșeurilor toxice