În așteptarea unui nou studiu, ne uităm la un sondaj realizat acum doi ani de compania de market research 4S Service Group. Este un demers foarte curajos, pe care l-am descoperit recent pe internet. Putea fi numit foarte bine și Mașinile electrice în România. Astfel, în septembrie 2017 (nu cred totuși că s-au schimbat opiniile foarte mult de atunci) 60% dintre cei chestionați se gândeau la achiziționarea unei mașini electrice în aproxiamtiv trei ani.
Mai mult, restul (mai bine de o treime) nu luau în calcul acest aspect din simplul motiv că un asemenea automobil ar fi foarte scump. Studiul referitor la mașinile electrice în România a fost realizat în septembrie 2017 pe un eșantion cuprinzând 536 de respondenți, toți provenind din mediul urban.
Dacă mergem chiar mai în adâncimea acestui studiu, observăm că doar 10% dintre respondenți aveau în plan achiziționarea unui automobil în decurs de 12 luni, iar 29% voiau să cumpere un automobil electric în următorii doi-trei ani. Uitându-ne în orașele mari, putem spune că realitatea din teren în anii 2018 și 2019 a arătat că de la intenție la faptă e un drum extrem de lung.
Mașinile electrice în România sau raiul importurilor de mașini second-hand?
Tot în 2017, cifrele nu arătau foarte bine nici pentru pentețialul mașinilor electrice în România. A fost un an prolific pentru importurile de mașini second-hand, fapt petrecut pe fondul eliminării timbrului de mediu. Numai în intervalul ianuarie-septembrie 2017, românii aduseseră în țară 380.000 de mașini la mâna a doua. Creșterea era uriașă, dacă comparăm perioada aceasta cu perioada similară din 2016: +124%.
Totuși, în 2017 (cred că este valabil și acum), majoritatea românilor considerau că încp nu este momentul oportun ca să-și cumpere un vehicul EV. Chiar dacă cifrele de la APIA (Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile) erau încurajatoare în 2019 (mai ales pentru hibride), piața românească de EV-uri este în continuare subdimensionată. Viitorul pentru mașinile electrice în România mai are de așteptat ceva timp.
La ce se uită românii când vine vorba de mașini electrice
Revenind la studio realizat de 4S Service Group în 2017, reies de acolo mai multe motive pentru care compatrioții noștri ar trece pe mașini electrice. 32% dintre ei au răspuns că ar alege un EV datorită tehnologiei avansate și performante, asta raportat la mașinile cu combustibil fosil. Un alt segment relevant (27%) este reprezentat de cei care sunt îngrijorați de autonomia bateriei și de frecvența cu care ar trebui să încarce acumulatorul.
Dacă punem la socoteala și rețeaua încă insuficient dezvoltată de stații de încărcare din România, am putea spune că țara noastră mai trebuie să parcurgă niște pași înainte de a prioritiza EV-urile. Momentan, se vede cu ochiul liber că este o decizie economică în special pentru cei cu venituri peste medie. Un alt argument favorabil achiziționării de mașini electrice în România este subvenția oferită de statul român prin programul Rabla Plus.
Pentru cei care nu cunosc acest program, le aducem la cunoștință că Rabla Plus înseamnă po subvenție de 10.000 de euro pentru achiziționarea unui vehicul 100% electric și 4.500 de euro pentru un hibrid plug-in. Argumentul Rabla Plus a fost utilizat în studiu de 26% dintre romînii respondenți.
Un NU convingător EV-urilor. De ce?
Sondajul propus de 4S Service Group în 2017 scotea la iveală și motivele pentru care românii nu și-ar cumpăra prea curând (sau nu văd oportună o asemenea achiziție) o mașină electrică. O treime dintre respondenți s-au referit la prețul de achiziție ca principal motiv. Deși atractive, modelele Tesla nu intră în programul rabla (nici acum în 2020), din simplul motiv că nu avem (încă) un distribuitor oficial în România pentru această marcă. Alți factori hotărâtori negativi sunt atașamentul față de mașinile convenționale (pe benzină sau motorină) sau chiar pentru cele hibride (14.1% dintre respondenți), dar și viteza prea mică de încărcare/timpul mare de așteptare la stația de încărcare.
Alte argumente împotriva adoptării mașinilor electrice în România sunt autonomia mică sau imposibilitatea deplasării pe distanțe mari (12.6%), rețeaua modestă de stații de încărcare (11,7%, argument valabil cum spuneam și în 2020) și chiar absența lor în orașele mici de provincie. Alte NU-uri convingătoare mașinilor electrice s-au spus și din motivul că 10% dintre români nu au suficientă încredere în noile tehnologii. Mai există încă un procent de 1.4% în sondajul realizat de 4S Service Group, care afirmă că a avut experiențe negative la utilizarea EV-urilor.
Este Rabla Plus un stimulant real?
În București nu sunt foarte multe mașini electrice în trafic. E o observație a cuiva care circulă destul de mult prin oraș. De aici avem sentimentul că lucrurile nu s-au schimbat foarte mult din 2017 și până azi. Dacă în anul studiului se înmatriculau doar 113 EV-uri 100% în primele nouă luni, nu credem că 2019 a adus schimbări majore. Revenind la 2017, dintre cele 113, doar 28 fuseseră înmatriculate pe persoană fizică, mult sub 1000 de unități, cât se dorea initial la demararea programului Rabla Plus.
Mașinile electrice în România nu sunt deocamdată o realitate pe care orice cetățean să o observe și cred că mai e nevoie de cell puțin 20 de ani pentru ca acestea să ajungă la o cotă de piață vizibilă cu ochiul liber.
Nu credem că are sens să facem comparații între România și media Uniunii Europene. Dar, de dragul comparației, vom spune că în primele șase luni din 2017 îun UE se înmatriculaseră 46.000 de mașini 100% electrice. Concluzionând studiul la momentul respectiv, directorul general al 4ServiceRomania, Lucian Chirute preciza: ”În ciuda diferenţelor mari faţă de ţările din vestul Europeni, acest studiu arată că românii privesc cu încredere viitorul evoluţiei maşinilor electrice în România şi speră ca obstacole precum infrastructura sau preţul să poată fi depăşite cât de curând”.
Stațiile de încărcare ideale din perspectiva românilor
Și aici studiul împarte audiența șoferilor în mai multe categorii. Cei mai mulți, 28,5% își doreau în 2017 să-și poată încărca mașinile electrice la benzinării, în timp ce 27,5% ar merge pe stațiile amplasate în parcările supermaketurilor și hipermakerturilor. Astfel, în timpul cumpărăturilor la mall sau hypermarket, mașina electrică ar putea să stea la încărcat.
Mai rămân două categorii: 22,2% nu au pretenții clare și ar încărca oriunde, în timp ce 18.2% ar intenționa să folosească o tehnologie portabilă. Cred că aceștia ar fi interesați și de robotul Volkswagen, despre care am vorbit într-un material anterior. Studiu merge chiar mai în adâncime, fiind extrem de complex. 4S Service Group a vrut să știe și cum și-ar umple românii timpul necesar încărcării EV-ului propriu.
Dacă vorbim de o benzinărie în sensul clasic de organizare, românii și-ar dori să poată lua masa în timp ce electrica lor se încarcă (26,2%) sau chiar să facă cumpărături în regim de supermarket (23.6%). Nici locurile de joacă nu sunt uitate de șoferii români (16.6%), iar 15.6% și-ar dori un multiplex, pentru a putea viziona un film. Serviciile cosmetice (manichiură, coafor), posibilitatea de a se putea juca pe un Playstation sunt și ele activități recreative pentru cei care și-ar încărca mașina electrică.
Concluzii
Deși românii din mediul urban sunt de multe ori early adopters pentru tehnologiile avansate (telefoane de ultimă generație, smartwatches), o mașinp electrică este o investiție mult mai dificilă decât ultimul gadget produs de chinezi. Dacă ar fi să comparăm prețurile, după plata taxelor, un Ev ar putea costa cât un apartament cu două camere sau măcar cât o garsonieră dintr-un oraș precum București, Cluj, Timișoara sau Iași.
Asta se traduce pentru un roman cu un venit de sub o mie sau aproape de 1.000 de euro într-un credit pe 30 de ani. Și aici apar problemele.Poate că mașinile electrice în România sunt o poveste pentru 2050, nu pentru 2020. Cine poate ști?
Sursa: vocea.biz
